Loading. Please wait...

Categories

Tags

Histograma

Histograma

Deoarece imaginile sunt stocate digital, ele pot fi masurate cu o precizie absoluta. Unele camere au un sistem incorporat de afisare, care descrie instantaneu expunerea.

Unul dintre marile avantaje ale fotografiei digitale este feedbackul instantaneu: verificarea imediata a imaginii obtinute. Acest lucru a dus la o schimbare fundamentala a modului in care lucreaza multi fotografi, in special daca exista indoieli in privinta rezultatelor. Rezultatul e o precizie a expunerii si, prin revizuirea fotografierii, puteti renunta la bracketing, chiar si in situatii incerte, cand lumina vine din spate sau cand fotografiati siluete.

Insa obiceiul de a verifica imediat poate da nastere, uneori, unui fel de autosuficienta, si este tentant, cateodata, sa vizualizezi imaginea prea rapid. Ecranul LCD al camerei are doua neajunsuri atunci cand vine vorba de evaluarea expunerii. Unul este unghiul de vizualizare – cateva grade fata de pozitia perpendiculara, imaginea putand aparea mai intunecata sau mai deschisa decat in realitate. Cealalta este lumina ambientala; un mediu prea intunecat sau lumina puternica a soarelui pot afecta capacitatea de evaluare.

Unele camere pot afisa o histograma la fiecare imagine, oferind o evaluare precisa. O histograma poate aparea fie ca un grafic sau ca o diagrama cu bare, si arata distributia tonurilor intr-o imagine, de la negru, in stanga, griuri, in mijloc, pana la alb, in dreapta. Poate parea exagerat de tehnic, dar, odata ce v-ati obisnuit cu citirea unei histograme, o veti interpreta dintr-o privire, mult mai rapid decat daca analizati imaginea in sine.

Img 8

Expunerea corecta de baza

Este greu de obtinut din pricina nenumaratelor tipuri de imagine, dar, intr-o imagine medie, cu o gama completa de tonuri, de la umbre la zonele luminoase, histograma unei expuneri corecte are doua caracteristici:

  • Curba umple cea mai mare parte din intervalul orizontal, de la stanga la dreapta.
  • Curba are punctul maxim aproape de centru. Tonurile foarte inchise sunt intunecate, fara a fi total lipsite de detalii; tonurile deschise sunt aproape, dar nu complet, albe, iar cele medii (cea mai mare parte din “clopotu” histogramei) se afla la mijloc.

Img 9

Supraexpunerea

Cand la senzor ajunge prea multa lumina, nu mai exista tonuri inchise, in schimb, sunt prea multe tonuri deschise, spaiacite. Histograma arata ca intreaga curba este deplasata spre dreapta, aglomerandu-se spre capatul corespunzator tonurilor deschise, cu un gol in stanga.

Img 10

Subexpunerea

Cand la senzor ajunge insuficienta lumina, tonurile inchise sunt mult prea intunecate, in timp ce tonurile deschise sunt neclare. Hstograma este urmatoarea – intreaga curba este deplasata spre stanga, aglomerandu-se spre capatul corspunzator tonurilor inchise, cu un gol in dreapta.

Daca aparatul nu are optiunea pentru histograma in meniu, o puteti vedea ulterior, intr-un program de editare de imagini, cum ar fi Photoshop. O solutle pentru situatiile incerte privind expunerea este bracketingul.

show main info details details Like

Share it on your social network:

Or you can just copy and share this url
Related Posts